vineri, 16 octombrie 2009

Despre presa

Una dintre descoperirile mele de acum cateva luni a fost Google Reader si cat de folositoare pot fi fluxurile rss pentru cineva care are un domeniu de interes si mai multe siteuri pe care le consulta des. Google Reader ca si alti clienti de rss ne permite sa urmarim noutatile de pe siteurile care ne intereseaza cu conditia ca acestea sa aiba integrate fluxurile pe site. Personal, sunt interesata de noutatile in SEO, dar si de ce se intampla in jurul meu. Pentru SEO am gasit repede siteuri interesante. Pentru actualitati insa, nu. V-ati intreba de ce, de vreme ce toate ziarele au varianta online. Pentru ca ceea ce caut eu nu este pur si simplu un ziar oarecare ci un ziar in care sa am incredere, care sa nu urmareasca diverse interese si care sa nu uite care ar trebui sa fie obiectivele presei : impartialitate, subiecte interesante care sa ne priveasca pe toti, acuratete, informatii complete si nu partiale etc.

Nu doresc sa urmaresc un ziar care sa imi vorbeasca despre sanii nu stiu carei vedete, sau cine cu cine s-a mai casatorit, cine pe cine a inselat sau altele de genul, nu doresc un ziar care sa aiba ca ratiune vinderea unui produs sau al altuia, nici un ziar complet angajat care sa vada lucrurile doar din punctul de vedere al cuiva. Asa ca am inceput sa imi intreb prietenii. Raspunsul pe care l-am primit a fost o enumerare a ziarelor existente fara nici un fel de recul sau categorisire. Oare toate ziarele sunt bune sau nimeni nu se ingrijeste despre ce citeste atata vreme cat e un ziar cunoscut ?

Cred ca primul pas spre a schimba ceva este sa stii despre ce e vorba. O data diagnosticul pus, poti incerca sa cauti solutii. De aceea e atat de important sa avem o presa impartiala. Si in acest moment este mai important ca oricand sa stim. Ma intreb cati dintre noi spun ca si cetateanul turmentat din O scrisoare pierduta, "Spuneti-mi, eu cu cine votez"?

Deci, ma puteti ajuta sa gasesc un ziar asa cum caut?

luni, 12 octombrie 2009

Mari schimbari, noi drumuri



Ultima calatorie lunga pe anul acesta




A fost o vara speciala petrecuta la Paris, ultima de genul asta care mi-a deschis ochii asupra mai multor lucruri.


Imi place Parisul. Nu pentru ca e un oras istoric, nu pentru ca e mai frumos din punct de vedere arhitectural, sau pentru ca e mai sofisticat. Imi place Parisul pentru ca oamenii par mai putin stresati desi au si ei problemele lor, pentru ca e intotdeauna muzica in metrou sau pe strazi, pentru ca ei au acea joie de vivre care ne lipseste.


Parisul pe care l-am descoperit eu nu este Parisul monumentelor, nici Parisul cluburilor de noapte sau Parisul cumparaturilor. Parisul pe care l-am descoperit eu este Parisul de zi cu zi. Mersul la munca. Croissantul de dimineata la cafeneaua din colt. Seara pe malul Seinei cu o sticla de cidru si prieteni. Discutii filozofice, politice sau pur si simplu amuzante. Glumele colegilor de munca. Restaurantul marocan de jos, cu patronul zambitor care are intotdeauna o vorba buna. Acesta este Parisul la care vreau sa ma intorc.