Tacerea din masina e adanca. Dragul si scumpul meu arunca foc pe nari.
- Esti nervos.
- Nu, nu sunt.
Iarasi liniste.
- Eu te simt nervos.
Dragul meu scoate un sir de cuvinte nu tocmai ortodoxe in legatura cu traficul.
- Of, iar am gresit ! Acum va trebui sa intorc ! ... Ok, sunt nervos.
Tacere.
- Cred ca mi-am uitat bocancii la sora-mea.
- Vrei sa sun ?
- Da, te rog.
Raspunde cumnatul.
- Buna, Andrei, poti sa cauti te rog niste bocanci ? Sunt intr-o punga alba.
Andrei imi confirma ca nu sunt acolo.
- Ai cautat in portbagaj ? il intreb.
- Nu.
Tacere, apoi :
- Vrei sa ne intoarcem la ai tai sa ii cautam ?
- Nu, ca e nebunie cu locul de parcare.
- De ce esti nervos ?
Se uita la mine nu tocmai frumos.
- Nu stiu. Din mai multe motive, cred. Tie nu ti se intampla ?
- Ba da, dar incerc sa-mi dau seama de ce.
Tacem. Ma las invinsa de oboseala si adorm in scaun. La putin timp, opreste si se culca si el.
Cand ne trezim, gasim bocancii in portbagaj.