Coaforul spatios e aproape gol. O coafeza dolofana cu o freza la fel de dolofana, blonda, tunde un domn cu parul carunt. Imi zambeste.
- Buna ziua. O tunsoare ?
Ma uit la zambetul ei rujat si la cei trei caini maro care alearga degajat prin sala. Mi-a castigat increderea.
- Da, va rog. Si un vopsit, adaug incet si timid.
Imi face semn sa ma asez pe un scaun. Cainele mijlociu vine curios si imi trec mana prin blana lui fina.
- Irène, vino, striga doamna blonda si se intoarce sa se ocupe de clientul carunt.
O coafeza roscata imi face semn sa ma asez si se apuca sa ma spele pe cap. Inchid ochii, in timp ce mainile ei magice imi maseaza scalpul. Rasfat maxim. Cainele mare, o namila maro flocoasa vine si el sa ma miroasa.
- Pentru un tuns, spune blonda.
- Si vopsit, adaug eu incet.
- Ah, atunci nu va spalam. Oricum, nu e nici o problema.
- Nu am auzit, zise si blonda ca o scuza.
Ma mut de pe scaunul de spalat pe scaunul de tuns. Mana roscatei manuieste foarfeca repede si sigur in timp ce i se plange blondei :
- Stii ce mi-a zis electricianul ? Mi-a zis ca nu are glob de cristal sa vada. Eu i-am spus despre ce e vorba, dar nu a vrut sa ma creada. A zis ca oamenii mint. I-am spus : poate, dar eu nu mint. Daca nu va spun ce s-a intamplat, nu o sa stiti cum sa rezolvati problema.
Blonda ii raspunde ceva repede intr-o limba pe care nu o inteleg. E portugheza si mitraliaza cuvintele. Cele doua continua asa, iar eu ma relaxez in scaun si ascult jumatatea de dialog pe care o pot intelege, cea in franceza :
- Nu s-a purtat ok, dar cand i-am atras atentia, a inteles, spune ea de mai multe ori. Si-a dat seama ca nu mi-a placut ce a facut si a inteles.
Cainele mijlociu si-a facut culcus in colt langa picioarele mele si am senzatia ca nici un cutremur nu l-ar putea deranja in acest moment.
Coafeza mea e serioasa si tacuta. Ma uit la parul pe care-l tunde nemilos, fara regret. Acum imi atinge usor umerii. Inca nu m-a coafat si sunt curioasa cum va arata. Incepe sa ma vopseasca.
Cainele cel mare incepe sa latre si sa dea din coada. O babuta roscovana intra razand. Povesteste ceva cu patos.
Coafeza mea a terminat cu vopsitul.
- Doriti o cafea ?, ma intreaba.
Ii zambesc :
- Nu pot sa va refuz.
Dispare. Babuta se pregateste de plecare. Parul sau rosu arata ca o flacara, atat forma cat si culoarea. Cafeaua mea e servita intr-o cescuta eleganta cu zahar si lapte si o lingurita aurie alaturi pentru amestecat.
Parasesc scaunul de tuns si ma intorc la spalat. Iar masaj. Placere maxima. Cred ca m-a spalat, clatit, masat vreo 20 de minute.
Cainele mare incepe sa latre cu putere. Cainele mic alearga in urma celui mare. Pare un pamatuf cu patru picioare. Inauntru intra o fata inalta cu ochelari si o carte sub brat. Cainele mare pe doua labe e cat ea si incearca sa o linga pe fatza. In urma ei intra o femeie cu par lung care se aseaza pe scaunul de langa mine.
Coafura mea incepe sa prinda contur. Coafeza imi imblanzeste parul care se aseaza cuminte sub mainile ei experte.
- Imi place foarte mult, ii spun si ea isi permite un mic zambet.
Zambesc, platesc, multumesc si plec de acolo mai usoara.
marți, 6 mai 2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)