Dimineata la cafea

 

Noaptea fuge, este ziua

Ploaia tocmai ce-a tacut

Soarele e inca mut

Norii tin o sindrofie.

Ies beteag din cort afara

In gradina de poveste.

Printre corturi, fara veste,

Iar se isca veselie.

Vreau cu gandurile mele,

Nu le-am mai stiut demult,

Fug de lume ma ascund

Am plecat, uite, nu sunt.

Dar cand telefonul suna

Ma surprind c-un zambet tamp

Si-ti citesc mesaju-ndata

Si-ti zic da, hai la cafea.

Si ma-nvart ca titirezul

Si te-astept, plec, iar revin

Pana ce sa ma calmez

Tu m-astepti, te enervezi.

La Ovidiu, pe-o bancuta,

Stam tacuti ca-n film cu muti

Eu as zice, tu n-asculti.

Vrei ceva - dar ce ? - nu stiu.

Si cafeaua se raceste

Mana ta ma-ncolaceste

Ma saruti lacom pe gura,

Ma privesti pe sub sprancene.

Am in ochi foame si miere,

Grija-n gand si ma dau tie.

Vreau sa-ti dau, dar poti sa iei ?

Nu stiu, nu stii nici chiar tu ce vrei.