Calliope, unde esti ?

Eu nu stiu cum mergea treaba cu poetul care isi gasea inspiratia in izolare. Pentru mine rutina zilnica si serile linistite sunt moartea Calliopei si a lui Euterpe sau a tot ce inseamnau ele. Pierduta intre probleme "importante" si mailuri in hatisul demn de Diavoliada lui Bulgakov uit in fiecare zi cate putin cine sunt. Si atunci mai sterg un pic de praf trofeele si imi amintesc de culori. Cum visam frumos cand totul era promisiune. Si incerc sa-mi scot din privire incrancenarea pe care o vad oglindita si in ochii obositi ai oamenilor care se intorc de la munca. Si sa nu ma imping. Si sa nu ma supar pe cel ce se impinge pentru ca ii stiu oboseala si frustrarea si deznadejdea. Si inteleg de ce ai plecat. Si te aprob de fiecare data cand iau avionul. Dar pana la urma ma intorc.