Poza in cuvinte - primavara

A venit primavara si aici. Vestitorii ei, gradinarii trimisi de administratie au tuns copacii si au curatat uscaciunile. In urma lor au aparut niste floricele galbene ca niste picaturi de soare in mica gradinita.

Castelul din imprejurimi si-a ales ca fundal un cer atat de bleu ca te orbeste. Viile din preajma lui se dezmortesc in caldura blanda si se oglindesc in lac. Si pana si lacul si-a agatat in cui vesmintele gri cetoase si se rasfata in soarele vesel.

Matzele grase alearga nebuneste prin gradina, cu un aer de mare importanta. Se furiseaza, pandesc, ataca, se joaca si cand nimic din toate acestea nu le mai intereseaza se tolanesc lenes sub masa pentru un pui de somn.

O urma de vant timida flirteaza cu parul trecatorilor. Straduta cu casute vechi rasuna de zeci de glasuri de copii care se intorc de la scoala. Fac mai multa galagie decat un stol de vrabii intr-o zi noroasa.

Numai macaraua de langa casa mea e morocanoasa. De catava vreme incoace tot face zdrang, zdrang, bum, bang si nu mai tace. Astept sa mai rasara o casa. Dar nu in asta primavara.