duminică, 25 aprilie 2010
vineri, 16 aprilie 2010
Corabia Nebunilor
Cine zice ca rockul a murit in Romania se inseala amarnic. Dovada am avut-o in seara asta mergand la concert la Travka. Nu mai stiu cum se cheama discoteca in care au concertat, dar a fost plina pana la refuz. S-a stat la coada ca sa se poata intra.
Inauntru decor gotic, cu peretii rosii si candelabre de metal. Sfesnice cu lumanari potrivite cu atmosfera. Periculos, dupa parerea mea, dar de efect. Multa, foarte multa lume. Muzica turbata. Norocul celui mic de inaltime : in fata mea numai persoane care aveau doi metri. Am asteptat ceva pana sa cante baietii. Nimeni n-a nimerit din greseala la concert. Locul mustea de fani incantati. Nu am auzit replici rasuflate la inceputul concertului menite sa faca lumea sa intre in atmosfera. Nu era nevoie. Lumea se agita, canta, aplauda. Suvoiul de oameni parea ca nu se mai termina. In fata cuplul foarte lipicios, in dreapta fotograful turmentat. In stanga fanul inrait care canta cu ochii inchisi. Coate, ocheade, bere imprastiata. Corabia nebunilor, vorba cantecului.
Cand am plecat, dupa mai bine de o ora de concert, fata de la intrare tot mai vindea bilete. Unde putea sa mai intre toata aceasta lume nu stiu. Se priponisera la usa fara speranta de a putea intr-adevar intra si ascultau de afara.
Se pare ca baietii revin dupa doi ani de pauza. Daca e asa, intoarcerea lor a fost un succes.
Inauntru decor gotic, cu peretii rosii si candelabre de metal. Sfesnice cu lumanari potrivite cu atmosfera. Periculos, dupa parerea mea, dar de efect. Multa, foarte multa lume. Muzica turbata. Norocul celui mic de inaltime : in fata mea numai persoane care aveau doi metri. Am asteptat ceva pana sa cante baietii. Nimeni n-a nimerit din greseala la concert. Locul mustea de fani incantati. Nu am auzit replici rasuflate la inceputul concertului menite sa faca lumea sa intre in atmosfera. Nu era nevoie. Lumea se agita, canta, aplauda. Suvoiul de oameni parea ca nu se mai termina. In fata cuplul foarte lipicios, in dreapta fotograful turmentat. In stanga fanul inrait care canta cu ochii inchisi. Coate, ocheade, bere imprastiata. Corabia nebunilor, vorba cantecului.
Cand am plecat, dupa mai bine de o ora de concert, fata de la intrare tot mai vindea bilete. Unde putea sa mai intre toata aceasta lume nu stiu. Se priponisera la usa fara speranta de a putea intr-adevar intra si ascultau de afara.
Se pare ca baietii revin dupa doi ani de pauza. Daca e asa, intoarcerea lor a fost un succes.
sâmbătă, 10 aprilie 2010
Despre diferente culturale, diferente de opinie si viziuni diferite
Nu am mai scris de multa vreme. Cu noul serviciu si lucrurile care se schimba, nu am mai avut nici timp si nici inspiratie. Si totusi a fost recent un subiect care a incins spiritele : un prieten de-al meu a comparat Romania cu India, mai ales in ce priveste aspectele negative. O divergenta de opinie s-a iscat cu combatanti in ambele tabere. Riscata de omisiuni, de viziuni diferite, de distanta culturala. Subiectul de discutie era interesant, dar polemica a fost departe de a fi o discutie interesanta cu argumente la rece. Totusi, subiectul a fost pus pe tava si mi-a starnit curiozitatea. Romania, ca si India e o tara in curs de dezvoltare, care are tarele ei. Mi-ar placea ca lasand la o parte tot ce poate incinge spiritele sa aflu mai multe despre acest subiect, incercand nu sa sifonez imaginea unei tari sau a alteia, ci sa descopar lucruri. Si as vrea sa pornesc in aceasta analiza de la faptul ca nici o tara nu e inferioara celeilalte, ci sunt doua tari diferite cu civilizatii diferite. Voi ce credeti despre acest subiect ?
sâmbătă, 3 aprilie 2010
Latin Express
Pentru cei cu sangele fierbinte si o slabiciune pentru muzica flamenco, o veste buna : se lanseaza Latin Express intr-o noua formula, cu Alex Ionescu voce si Adi Teodorov chitara. Ii puteti vedea pe 10 aprilie, în clubul Salsa For You (piaţa Universităţii), ora 21.00. Mai Flamenco, mai fierbinte, cu totul nou, sunt sigura ca va vor surprinde in mod placut :)
Linkuri legate de acest subiect :
- Articol despre Latin Express
- Interviu cu baietii de la Latin Express
duminică, 21 martie 2010
TT Spring Party
Intotdeauna se gaseste motiv de petrecut si chiar daca nu e nici unul, se inventeaza. TT Spring Party cred ca se regaseste in cea de-a doua categorie. Petrecerea de primavara de la TechTeam a reunit mai putini oameni decat m-as fi asteptat dar asta nu a reusit in nici un caz sa faca atmosfera mai putin decat incendiara. Ingredientele erau acolo : muzica de zbantuiala, alcool, oameni tineri si nebuni si chiar si mai putini tineri dar la fel de nebuni. Pana si eu care sunt floare de perete m-am zbantuit pana la 4 jumate dimineata, chiar daca nu am fost intotdeauna de acord cu muzica. Alimentata cu un shot de tequilla m-am invartit, m-am rasucit, am dat cu stangul in dreptul si apoi am luat-o de la capat. Intre doua discutii strigate, ba in engleza ba in romana, am facut febra musculara la obraji de atata ras. Sefii de echipa au fost primii la dans, dar nimeni nu s-a lasat mai prejos. Spre dimineata, toata lumea se stransese langa garderoba la un taifas care s-a extins pana dupa plecarea mea. Concluzia serii a fost : oamenii de la TechTeam stiu sa se distreze :)
miercuri, 17 martie 2010
Chop Suey
Imi place foarte mult melodia asta si in ultima vreme o cam ascult in bucla, asa ca o sa o impartasesc cu voi. Am aflat si povestea trista din spatele ei din comentariile de pe youtube. Si nu, nu sunt intr-o pasa proasta :)
System of a down pe Wikipedia
System of a down pe Wikipedia
sâmbătă, 13 martie 2010
Ultimatum pentru arta
In club Suburbia are loc a 7 a editie a concursului de rap Ultimatum pentru arta. Sample si N-man vor participa alaturi de ceilalti 15 concurenti. Ei au trecut de preselectia la care au participat 87 de concurenti.Veniti sa-i incurajati duminica 14 martie de la ora 19. Intrarea e 10 RON.
joi, 11 martie 2010
Shakespeare
Mica intrebare "filozofica" de-a mea : daca Shakespeare ar fi trait in zilele noastre si ar fi tinut un blog, despre ce credeti ca fi scris ? Am facut un pol de vot, sunt curioasa ce credeti si voi :))
Daca alegeti "alt raspuns", bagati si un comentariu la articol cu explicatii.
Daca alegeti "alt raspuns", bagati si un comentariu la articol cu explicatii.
vineri, 5 martie 2010
Seara hip hop cu Sample si N-Man
In ultima vreme am descoperit o multime de oameni talentati in jurul meu si vreau sa scriu despre ei. Incep cu Sample si N-man care canta Hip Hop si seara pe care am petrecut-o cu ei, o seara geniala cu mult vin ieftin si multe rime bune.
Muzica Hip Hop nu a fost niciodata printre preferatele mele, dar nici nu m-a deranjat. Seara petrecuta cu prietenii mei m-a facut poate sa inteleg mai bine despre ce e vorba si sa indragesc muzica lor. Imaginati-va o seara de sambata seara ploiasa. O camera calda, cu muzica, vin, prieteni si glume. Imaginati-va negativul in fundal, apoi intr-o scanteie de inspiratie ritmata refrenurile care curg. Atmosfera se incalzeste si mai tare, simti inspiratia cum pluteste in aer, simti cum vibrezi. Sample si N-man au ritmul in sange si sunt dansatori inraiti, nu numai cantareti. Am avut placerea sa ii aud cantand dar sa ii si vad facand acrobatii.
Sample si N-man se cunosc demult. Muzica este pentru ei un mijloc de a se exprima, de a-si varsa oful, de a impartasi celorlalti experientele lor de viata. Unele melodii sunt foarte personale si am profitat de faptul ca erau acolo sa ii intreb ce i-a facut sa scrie o melodie sau alta. Scriu despre experiente personale, despre povesti de dragoste, sau despre nemultumiri sociale. Nu se sfiesc sa isi puna sufletul pe note.
Acum, lucreaza la un album si au scos si un videoclip :
joi, 25 februarie 2010
Seo pe SeoBlog
M-am hotarat ca de acum incolo sa pun posturile de SEO pe un alt blog la care scriu impreuna cu Alina, specialist marketing. Asa ca de azi inainte, cine e interesat de SEO, poate sa vada ce mai scriu eu si Alina pe SeoBlog. O sa postam acolo articole de SEO, SMO si noutati despre motoarele de cautare.
sâmbătă, 20 februarie 2010
Haiti versus Tahiti
Nu stiu daca ati auzit, dar armata romana a trimis ajutoare in Tahiti in loc de Haiti. Sau asa spune ziarul de stiri aproape adevarate times.ro. Pana aici toate bune si frumoase, e bine sa ne mai descretim si noi fruntile. Daca stirea ar fi ramas la nivel de pamflet ar fi fost ok. Dar ea a fost preluata de ziare romanesti si internationale ca adevarata. Au ras si strainii cu noi si de noi. Dar mie mi se pare grav. Ce incredere mai poti sa ai in presa daca nu verifica informatiile pe care le preia? Si vorbesc aici atat de presa romana cat si de presa straina...
luni, 15 februarie 2010
Paris reloaded
Saptamana trecuta am fost la Paris, din nou dupa ceva vreme intr-o incercare de a nu ma distanta total de lucrurile care mi-au placut acolo si de oamenii pe care nu am vrut sa ii sterg din viata mea. Nu am facut poze desi inainte sa ma duc planuiam sa fac. Raman doar imaginile pe care le-am pastrat in minte si pe care o sa incerc sa le creionez un pic aici.
Paris sub ninsoare. Frig. Innorat. La aeroport, babilonie: un amestec tumultos de franceza, spaniola, italiana si romana. Romeo si Julieta se saruta infocat inainte de a lasa departarea sa puna la incercare dragostea lor. Magazinele cu suveniruri se lauda cu cele mai autentice produse frantuzesti. E frig in dreptul usilor si cald in mijloc. Suntem pierdute in marea de oameni, un pic derutate dar bucuroase ca suntem acolo. Nu ne grabim, savuram momentul cel mai pretios dintre toate, inceputul aventurii, cand totul este posibil. Chez Tony, cafeaua este buna, fierbinte si tare.
Un apartament micut, un pic in dezordine pe langa gare d'Austerlitz. Zugravul nu a terminat inca spre disperarea noilor locatari. Inauntru valize nedesfacute, rasete, prajituri, prieteni. Cald. Ne tragem un pic sufletul dupa cele 7 etaje urcate. Suntem inmuiate de atmosfera calduroasa dupa frigul si oboseala calatoriei dar vrem sa iesim.
E frig afara si sunt multe luminite. S-a lasat intunericul. Restaurantele si cafenelele sunt populate, lumea e grabita sa se bage la cald. Terasele incalzite nu functioneaza, e prea frig. Le Baratin are bere buna, tonic cu lamaie si alune. Nu cerem mai mult. Conversatia se infiripa intre prieteni care nu s-au mai vazut demult sau prieteni care acum se descopera. Chelnerul flecareste vesel in acord cu numele localului. Foame.
Restaurantul este luminat bland. Un picut elegant, fara a fi ostentativ. Inauntru, sporovaiala vesela de la mesele vecine, unde oameni imbracati elegant discuta despre tot si nimic in cel mai pur stil frantuzesc. Zgomotul conversatiei trece lin la urechile mele fara sa rezoneze in vreun fel. Ca o muzica pe care o ascult fara sa incerc sa o inteleg. Mancarea este buna, paharul de vin nu ramane gol prea mult timp. Vorbim despre ce vrem sa facem maine.
Dimineata ne-a rezervat o surpriza placuta. Soarele se arata firav peste gare d'Austerlitz si imprejurimi dandu-ne speranta ca vom avea parte de o zi placuta. Hoinarim pe strazi printre oamenii care se indreapta spre drumurile lor cotidiene cu o placuta senzatie de bine si de aventura, un picut bucuroase ca azi chiulim, ca putem face ce vrem, ca suntem la Paris si avem o zi inaintea noastra sa exploram lenes.
Facultatea la care Veverita a facut 6 luni de Erasmus este innegrita si nu pare prea ingrijita din afara. De cealalta parte, cladirile sunt moderne : facute din geamuri, sub forma de turnuri circulare, sau care cuprind doar o sala de clasa seamanand cu niste cuburi aruncate prin curte de vreun copil plictisit. Veve e entuziasmata sa revada locurile si imi povesteste incantata patanii din timpul studentiei. Aici e cantina, pe aici au facut pompierii demonstratie de ne-am speriat noi... Patraundem inauntru intr-un scurt pelerinaj sa ne bem cafeaua luata de la automatul facultatii. Curtea e imensa, cladirile parca sunt exponate intr-un labirint si fara amintirile Veveritei ne-am fi pierdut. Automatul de cafea nu vrea sa ne asculte fara interventia unui student amabil care pare ca ii cunoaste secretele. Ne bem victorioase cafeaua. Incepe sa ninga cu fulgi mari. Suntem "incapcanate" de vremea care in mod evident nu tine cu noi. Dar nici macar ninsoarea nu ne tine pe loc. Pornim in explorare.
Rue Mouffetard e o straduta animata, galagioasa si conviviala care nu prea cunoaste somnul in al 5-lea arondisment. O strada istorica. De o parte si de alta a strazii sunt insirate restaurante, mici magazine, chiar si o biblioteca. Taraba cu fructe de mare e alaturi de cea cu sortimente de branza si de cea cu sticle de vin. Mirosuri imbietoare ne gadila narile, clatite umplute cu de toate, sendvisuri à la greque, sau alte minunatii delicioase. Mergem pana la Dome des Invalides, dar infrigurate decidem sa revenim pe rue Mouffetard unde ne bagam intr-un restaurant grecesc, nu prea scump, dar bun. Sunt multi greci pe rue Mouffetard. Patronul ne spune mandru ca bucataria greceasca seamana cu cea romaneasca si isi ia la revedere jovial de la noi la sfarsitul mesei. Cum e frig decidem sa mergem undeva acoperit mai departe.
Cité des Sciences este paradisul copiilor. Mai mult de jumate dintre vizitatori ne ajung pana la brau. Vedem la Geode si ratacim un picut fara tinta printre expozitii, atingand pietre si ascultandu-le povestea, sau incercand sa ne jucam cu diferitele jocuri instructive. Oboseala isi spune cuvantul si poposim morocanoase la cafenea. Ce facem mai departe? Gandul de a poposi undeva pare foarte atragator.
Apartamentul prietenilor nostri din Montrouge este primitor, caldut, locul ideal de popas. Paharul de rom nu ramane niciodata gol si discutia se incinge pe langa. Nimic nu dezleaga mai bine limbile decat romul martinican.
Veverita vrea sa revada Montmartre. Isi doreste sa bea un vin fiert la o terasa incalzita. Inarmate cu planul Parisului pe care il gasim gratuit in orice statie de metrou la ghiseu ne indreptam curajoase catre boemul cartier. Afara frig siberian. Mainile, nasul, dar si portiunile acoperite ale corpului sunt bocna. Iutim pasul pe stradutele in panta incercand sa tragem si cu ochiul in jur. Ajungem la piata pictorilor, acolo unde poti sa iti faci portretul, dar frigul a gonit majoritatea artistilor. Mai sunt vreo doi-trei curajosi sau poate disperati. Magazinele de suveniruri si restaurantele anima locul. E turistic, e scump. Intram intr-un magazin de suveniruri si suntem servite cu ciocolata. Vanzatorul e mandru sa ne impartaseasca cunostintele sale de romana : multumesc, cu placere, buna ziua. E foarte vorbaret, stie sa isi vanda marfa, dar reuseste sa ne aduca zambetul pe buze. E atat de frig, incat pe jos s-a format gheata si poti aluneca cu usurinta. Muzeul Dali pare o optiune atragatoare.
Intram in micul muzeu la cald, si admiram statui ciudate si picturi create prin tehnici indraznete intr-un sanctuar unde conceptul primeaza asupra formei. Il descoperimpe Dali extravagant, nebun si indraznet, iar veverita este fermecata.
Seara in care drumul meu s-a despartit de cel al Veveritei e seara in care am pus piciorul pe Champs Elysées. In ciuda frigului, strada era populata de lume eleganta. As fi vrut sa ma plimb, dar frigul era muscator. Intrasem intr-o alta lume, o alta fateta a Parisului, cea cosmopolita si extravaganta. Nu neaparat cea aproape de inima mea, dar o fateta pe care vroiam sa o descopar, ca si pe celelalte. Am intrat intr-un club la moda, club de streaptease dupa 12 noaptea, discoteca pentru cei care ies de la munca si vor sa se distreze pana atunci. Bufet suedez, bauturi incluse in pretul biletului. Muzica tare, corporatistii in camasa alba dansand alaturi de fete care se unduiau provocator. Nu prea era genul meu de loc, dar a fost o experienta. Am terminat seara intr-un bar luxuos, obscur, cu stele pictate pe pereti si cu betisoare parfumate arse in baia eleganta.
Cam astea sunt "pozele" pe care le-am facut la Paris si le-am adus cu mine pe lungul si obositorul drum de intors. Mai raman cele pe care nu le-am creionat aici, cu prieteni, cu discutii filozofice si rasete, cu emotii. Am fost de multe ori la Paris, dar de fiecare data am descoperit cate ceva nou. Nu ma indoiesc ca daca m-as intoarce as descoperi si alte lucruri.
Cateva poze gasite pe net cu locurile vizitate :
Gare d'Austerlitz :
- pe Wikipedia (resursa in fr)
- poza cu fatada garii
rue Mouffetard:
Cité des Sciences
Montmartre
Muzeul Dali
- Dali pe Wikipedia(resursa in franceza)
- Dali
- tablou
- tablou
- tablou
Champs Elysées
- pe Wikipedia (fr)
- imagine
vineri, 29 ianuarie 2010
Cateva bijuuri
Incep cu mentiunea ca eu am facut pozele si ca de-abia stiu sa tin un aparat de fotografiat in mana. Asa ca sa nu aruncati cu pietre in fotograf ! Mai ales tu, Alina :)
Cativa dintre cercelusii pe care i-am facut eu in ultima vreme. Perlutze, fluturasi si margelutze vesele, asta a fost inspiratia mea. Cand vad o margeluta, eu vad si modelul de cercei. Fiecare bobita ma inspira. Margelutele roz si mov sunt foarte vesele si m-au inspirat la modele foarte feminine.
Vorbind de margele care inspira, margelele verzi cu dungi albe si trifoiul m-au inspirat sa fac acesti cercei care ma duc cu gandul la spiridusi, noroc, oale cu galbeni la capatul curcubeului si bineinteles, Irlanda. Intotdeauna am vrut sa vizitez Irlanda. Sper sa ajung intr-o zi :)
Cercelusii "turcesti" sunt lungi si se unduiesc in functie de miscarile capului. Partea de sus alcatuita din margelutele argintii si margeluta mov ma duc cu gandul la acoperisul unui palat turcesc. De aici si numele cerceilor :)
Sper ca v-am facut sa visati un pic, daca nu la cercei, macar la locurile exotice de care am pomenit. Si vorbind de locuri exotice, sau care imbie la visare va promit in curand poze de calatorie...
miercuri, 27 ianuarie 2010
Cum sa castigi bani pe internet sau ingeniozitatea unora
Neobux : inselatorie sau mina de aur ?
Tot vanand slujbe pe siteuri de profil am dat peste un anunt de "Operator publicitate internet". Am aplicat si am primit un mail nepersonalizat in care mi se promitea marea cu sarea daca ma inscriam pe Neobux. Domeniul, PTC. Mai precis cumparare de trafic. Eu stau frumusel acasa, dau clicuri, fac trafic pe siteuri si banul curge. Interesant, castig usor, efort minim, mai ca m-as putea crede in tara basmelor unde visele devin realitate. Dar asa cum nu exista basme, nu exista nici miracole. M-am hotarat sa aflu despre ce e vorba.
Ce este NeoBux : varianta oficiala
NeoBux este un site care face legatura intre siteurile care vor sa isi creasca traficul si internautii care vor sa castige bani usor.
NeoBux se ofera sa te plateasca 0.2 dolari pentru fiecare clic pe care il dai si acceasi suma pentru fiecare clic pe care il da o persoana pe care ai adus-o tu in retea. Astfel, iti poti construi propria retea de cunostinte care sa iti aduca bani. Frumos, nu? Asta e insa teoria prescurtata, teoria lunga cuprinde o serie de reguli intortocheate si e greu sa iti faci o parere fara sa te inscrii.
NeoBux pe forumuri
Pe forumuri, parerile sunt impartite, una calda, una rece. Ba ca poti face bani, ba ca e o pacaleala si pierzi mai mult decat castigi. Ba ca nu exista comunicare, si unele conturi se inchid fara sa se poata face contestatie si banii sunt pierduti etc. Nu am reusit sa imi fac o parere clara si nu stiu daca imi pot face fara sa ma inscriu. Dar din cate am inteles, regulile sunt intortocheate, nu poti sa castigi prea mult si mai trebuie sa si "investesti" ca sa castigi.
Neobux pe siteurile cu oferte de joburi
Cum spuneam, am aflat de acest site depunand cv-uri pe siteuri de joburi. Cineva intreprinzator a bagat un anunt pentru "operator internet". Daca depui CV-ul, ti se va trimite un email nepersonalizat ca poti face bani de acasa dand clicuri. Tot ce trebuie sa faci e sa dai clic pe un link, sa te inscrii si gata. In email nu sunt mentionate prea multe amanunte despre ce e vorba. Dand clic pe link, te inscrii ca si cum ai fi adus in "joc" de catre persoana respectiva. Acest lucru nu e mentionat in mail.
Nu am idee ce poate cauta un astfel de anunt pe un site de joburi. In mod clar nu este vorba sa lucrezi pentru persoana respectiva, nici cu carte de munca, nici altfel. Nu stiu nici cat ajutor iti ofera sa te descurci in joc. Tot ce il intereseaza sau o intereseaza e sa aduca cat mai multi in joc ca sa isi ia banii.
Eu nu stiu prea multe despre siteurile de genul asta, dar sunt curioasa. Voi stiti mai mult? Si chiar daca nu stiti, cum vi se pare ideea de a pune anunturi pe siteuri de joburi cu Neobux ? O pacaleala, o miscare inteligenta, un lucru normal ?
marți, 12 ianuarie 2010
Cuvintele cheie si SEO
Cat de importante sunt cuvintele cheie in SEO?
Iata un subiect discutat si rediscutat, as putea spune chiar istoric in lumea SEO. Totusi, nu pot scrie despre SEO fara sa aduc in discutie si acest subiect, oricat de rasuflat ar fi. Unii zic inca : SEO inseamna cuvinte cheie. Desi SEO nu este numai despre cuvinte cheie, acestea sunt inca importante. Nu putem scrie despre salata si sa ne asteptam ca Google sa ne afiseze in rezultatele pentru cautarea "salata" fara sa mentionam cuvantul pe siteul nostru. Un site care spune leguma verde, care se taie marunt si se serveste cruda cu ulei, otet si sare nu o sa fie clasat pentru cuvantul salata. E valabil si pentru siteurile de produse care au multe imagini si prea putin text. Degeaba au poze frumoase cu biciclete, daca nu mentioneaza cuvantul bicicleta.
Cuvintele cheie in istoria SEO
Acest lucru e binecunoscut in lumea SEO de mai multi ani si a dus la abuzuri. In urma cu cativa ani puteai vedea siteuri cu texte care aratau cam asa : Cuvintele cheie sunt foarte importante, deoarece cuvintele cheie sunt cele care arata motorului de cautare care cuvinte cheie sunt pertinente pentru care pagini.
Ok, exemplul este absurd, nu mi-a venit altceva in cap, dar chiar daca nu ar fi fost absurd, tot ar fi fost imposibil de citit si ar fi dat dureri de cap si cosmaruri oricui ar fi fost suficient de viteaz sa incerce sa il citeasca. Degeaba ai fi bine clasat pe Google cu siteul tau daca nimeni nu ar citi si ar parasi imediat pagina. In ziua de azi daca indesi de prea multe ori cuvintele cheie pe o pagina, pagina ta poate fi dezindexata pe motiv de spamdexing.
O solutie pe care au gasit-o atunci SEO-istii a fost sa scrie cuvintele in asa fel incat sa nu fie vizibile pentru vizitator, ci numai pentru motorul de cautare. Fie scriind cuvintele cu aceeasi culoare ca fondul fie prin alte metode neortodoxe. Tehnica asta tine de black seo si in general este pedepsita de Google.
Cum putem sugera motorului cuvintele cheie fara a inrautati experienta utilizatorului
Este adevarat ca e bine ca un cuvant cheie sa fie mentionat de mai multe ori pe o pagina pentru ca Google sa considere acel cuvant pertinent pentru acea pagina. Si atunci cum facem sa il mentionam fara sa ii dam dureri de cap vizitatorului ?
Incercam sa il indesam prin diferite balize sau atribute. O mina de aur o reprezinta balizele meta. Putem baga cuvantul cheie in baliza Title si in baliza Description. Cu baliza Keywords e alta poveste. Google nu o mai ia in considerare din cauza abuzurilor.
Cum alegem cuvintele cheie ?
Sunt mai multi factori de luat in considerare si voi dezbate acest subiect pe larg intr-un alt articol. So, stay tunned :)
miercuri, 6 ianuarie 2010
Lista cu lucruri de facut pentru 2010
Drumul spre iad e pavat cu intentii bune se zice, si nu exista alt moment mai bun pentru intentiile bune decat inceputul anului. Si cum toata lumea si-a facut o lista cu ce vrea sa faca in noul an, cu lucruri pe care cu siguranta nu le va face, vreau si eu sa ma alatur trendului. Asa ca imi iau inima in dinti si le expun aici, ca sa am martori ca am avut totusi intentii bune.
No.1 Vreau sa castig la loto. Aceasta este versiunea mai putin ambitioasa a dorintei de a iesi la pensie la varsta de 30 de ani. Sau, si mai putin ambitios, vreau sa imi gasesc un job care sa ma faca sa ma simt ca si cum as fi castigat la loto.
No.2 Vreau sa calatoresc in toata lumea, vreau sa vad China, ceva tari din Africa, poate si ceva insule tropicale. Sau versiunea mai putin ambitioasa, Budapesta, un pic din Croatia si litoralul bulgaresc. Pun si Grecia pe lista. Daca nu, ramane Vama Veche :)
No.3 Vreau sa fac din blogul asta blogul cu cel mai mare trafic din Romania. Sau versiunea mai putin ambitioasa, sa reduc numarul de cascaturi si oftaturi al persoanelor care imi viziteaza blogul.
No.4 Vreau sa ma mut intr-o vila undeva pe Primaverii. Sau versiunea mai putin ambitioasa, sa termin cu curatenia pe care am inceput-o acum cateva secole.
No.5 Vreau sa incep sa imi folosesc rolele care zac aruncate de vara trecuta si nu le-am pus decat o data. Nu exista versiune mai putin ambitioasa aici.
No.6 Multe cani cu vin sau pahare de bere baute in contexte amicale si locuri pitoresti alaturi de crême de la crême, adica de prietenii mei, ca si multe discutii filozofice despre sensul vietii, notiunea de dragoste ideala, cercetarea sufletului, politica si economia unor tari din africa, adidasii lui Victor etc.
No.7 Sa ma lansez intr-o cariera muzicala de succes...
No.8 Sa invat sa gatesc si altceva decat sendvisuri si oua prajite
No.9 Sa ma marit :)) Trebuia sa o pun si pe asta cu dedicatie pentru toate matusile, babele din bloc si alte persoane interesate care ma intreaba de fiecare data cand ma vad : "Si te-ai maritat, maica?"
No.10 Sa fac o lista total diferita la anu' :)
Voi ce v-ati propus pentru 2010 ?
vineri, 25 decembrie 2009
Ho!Ho!Ho!
Cine a fost cuminte anul asta se bucura azi. Mos Craciun aduce bucurie in sufletele copiilor mici si mari. Cautati cu atentie sub pom, poate nu v-a uitat nici pe voi desi eu stiu ca nu ati fost cuminti:)
Va urez un Craciun fericit alaturi de cei dragi, cat mai multe cadouri si numarul de kilograme acumulate sa fie invers proportional cu numarul sarmalelor mancate :)
Iar lui Miscu care imi citeste mereu blogul ii urez sa aiba parte de multe kilograme de peste proaspat si de pisi multe:)
Iar lui Miscu care imi citeste mereu blogul ii urez sa aiba parte de multe kilograme de peste proaspat si de pisi multe:)
marți, 15 decembrie 2009
Despre Neogen si confidentialitate
Neogen este o retea de socializare destul de populara in Romania. Atat de populara incat o prietena de-a mea m-a tot batut la cap sa ma inscriu si m-am inscris. Numai ca nu prea mi-am folosit contul de Neogen si intr-o zi am decis sa il sterg.
Cum dezactivam un cont Neogen
Asa ca m-am interesat despre procedura de stergere a contului, dar si a informatiilor care ma privesc din baza lor de date. Dezactivarea contului se face online. In urma ei, am primit mailul urmator:
Salutare Ruxandra,
Acest mesaj iti confirma faptul ca profilul tau este dezactivat. Din acest moment informatiile din profilul tau nu mai apar pe site sau in cautari si nu vei mai primi nicio notificare pe email.
Daca vei dori ulterior sa iti reactivezi profilul, poti face acest lucru prin simpla logare pe site cu adresa de email si parola contului tau si confirmarea reactivarii.
Numai bine,
Echipa Neogen
Conditiile de confidentialitate Neogen
Toate bune si frumoase, numai ca emailul asta imi da de inteles ca datele mele personale raman in baza lor de date. In plus, informatiile apar in contiuare in cautari. Daca ma interesez mai departe, descopar urmatorul paragraf in conditiile de confidentialitate Neogen :
Conform Legii nr. 677/2001, beneficiati de dreptul de acces, de interventie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale si dreptul de a va adresa justiţiei. Totodata, aveti dreptul sa va opuneţi prelucrarii datelor personale care va privesc si sa solicitati stergerea datelor. Pentru exercitarea acestor drepturi, va puteti adresa cu o cerere scrisa, datata si semnata la contact@neogen.ro sau prin posta pe adresa societatii noastre.
Le-am trimis mail acum aproape o saptamana la contact Neogen si nu am primit inca raspuns.
Neogen - va urma
Sunt hotarata sa relansez cererea si sa va tin la curent cu ce se va intampla. Asta pentru persoanele care mai au chef sa se inscrie...
O lege a confidentialitatii interesanta
In urma cautarii mele de articole despre confidentialitatea datelor, am gasit si un articolas interesant de citit.
duminică, 13 decembrie 2009
Google : functionalitati de cautare
Cine nu a folosit pana acum un motor de cautare? Sau cine nu a auzit de Google sau de Yahoo ? Toata lumea are o idee despre ce e vorba. Totusi, mi se pare necesar sa adancesc subiectul pentru ca nu poti vorbi despre SEO fara sa nu vorbesti despre motoarele de cautare. Si nu poti vorbi despre motoarele de cautare fara sa nu vorbesti despre functionalitatile lor. Si o sa incep cu cel mai popular motor de cautare din Romania si nu numai : Google.
Google este de departe cel mai popular motor de cautare din Romania si asta de ceva vreme. Atuurile lui sunt binecunoscute : o pagina ergonomica, rapiditate, si zice-se pertinenta. Printre avantajele lui se mai numara si multitudinea de servicii gratuite pe care le ofera, cum ar fi gmail, Google Groups, iGoogle, Google Reader etc. Este un motor dinamic care dezvolta tot timpul noi servicii si functionalitati. Ar fi prea multe de spus despre Google, dar eu ma voi multumi in acest articol sa arat doar cateva dintre functionalitatile sale de cautare urmand sa adancesc subiectul in articolele viitoare.
Pentru cei care stiu ce cauta, Google propune mai multe filtre. Mai jos, o mica schema cu optiuni de personalizare a cautarii (clic pe imagine pentru a o mari) :
vineri, 11 decembrie 2009
Da, se apropie sarbatorile
Se simte in aer. E din ce in ce mai frig si miroase a iarna, sunt din ce in ce mai multe luminite, din ce in ce mai multa lume te intreaba ce faci de Revelion. Ca niciodata, anul asta nu am planuri magnifice, asa ca ma gandesc din timp ce pot face ca sa previn deprimarea de Craciun care intervine invariabil in preajma sarbatorilor.
Cred ca deprimarea asta isi are originile in perioada copilariei. Cand esti mic, Craciunul pare o poveste, nimic nu se compara cu cadourile de Craciun, sau cozonacii calzi si aromati de-abia scosi din cuptor. Pe masura ce cresti, farmecul dispare, dar incerci in fiecare an sa regasesti aceeasi magie si sfarsesti prin a fi dezamagit.
Super planul meu contra acestei dezamagiri era o tona de ciocolata si un munte de filme bune. Si ignorarea completa a tot ce inseamna sarbatori. Si totusi, planul nu a functionat. Sarbatorile au venit timide mai devreme. Ajunge sa te plimbi in oras ca sa vezi luminitele. Mos Niculaie a batut deja in geam. Cum poti sa le ignori? Nu poti.
Si totusi dupa ce am dat nas in nas cu ele, cu sarbatorile, deprimarea nu ma mai sperie asa de mult. Sa ma explic. Prima intalnire a fost de Mos Niculaie. Si s-a soldat cu luminite multe multe, cu kurtosi colaci din cei cu scortisoara si nuca, fierbinti si cu colinde. Seara am iesit sa ma plimb in parcul de langa mine, amenajat mai frumos ca niciodata. In ciuda frigului de crapau pietrele parcul era ticsit de lume. Peste tot printre copaci, mosi craciuni, reni si oameni de zapada din lumini. Un brad gigantic frumos impodobit domina locul plin de mucosi care se zbenguiau. As fi pus si poze drept dovada, dar buna mea prietena cu care am fost mi le-a promis dar nu mi le-a dat inca.
A doua intalnire cu sarbatorile a fost in seara asta cand am vazut concertul de Craciun al corului Madrigal de la Conservator. Trebuie sa recunosc ca nu ma asteptam sa imi placa asa mult, dar mi-a placut desi nu e genul de muzica pe care il ascult in mod obisnuit. O sala plina, 2 bisuri... nu a fost rau :)
Dupa aceste experiente inca ma mai tem de venirea sarbatorilor, dar poate ca se vor intampla si lucruri bune. Cine stie?
Pentru toti cei care se sperie ca mine de sarbatori, le dedic colindul de mai jos cu corul Madrigal :
Si cateva linkuri privind corul Madrigal :
marți, 8 decembrie 2009
Baieti buni versus baieti rai
Despre "moralitatea" motoarelor de cautare
Putem oare vorbi despre moralitate la motoarele de cautare ? Motoarele de cautare impun niste reguli pentru clasificarea siteurilor care se vor in folosul utilizatorului. Scopul lor este sau ar trebui sa fie afisarea de rezultate cat mai pertinente. Acum, daca e sau nu asa, fiecare dintre noi poate spune dupa propria experienta.
Un exemplu de astfel de regula este faptul ca Google iubeste siteurile care au multe linkuri care directioneaza catre ele. El "vede" aceste linkuri ca niste voturi de incredere pentru un site si il puncteaza pozitiv. Oare putem spune ca un site care are linkuri multe care directioneaza catre el este un site bun? Nu neaparat. Sau ca putem gasi ce ne trebuie mai degraba pe un astfel de site? Nu neaparat. Si apoi ce facem cu reversul medaliei ? Ce facem cu siteurile care cumpara astfel de linkuri ? Google spune ca penalizeaza aceste "parteneriate", dar daca facem o mica ancheta, o sa vedem astfel de siteuri bine clasate. Atunci putem oare considera ca aceasta regula este in folosul utilizatorului? Ca este o regula "morala"?
Whitehat versus blackhat
Baietii buni, versus baietii rai. Daca intrebi Wikipedia, iti va spune ca termenii whitehat si blackhat nu s-au referit la domeniul SEO de la inceput. Whitehat erau hackerii "buni", care se ocupau cu securitatea sistemelor IT, pe cand blackhat erau baietii rai, cei care spargeau retele si creau virusi. Si totul porneste de la western-uri, unde eroii pozitivi aveau palariile albe, pe cand cei rai aveau palariile negre.
In SEO, whitehat sunt eroii pozitivii care joaca dupa regulile motoarelor de cautare si care au ca scop nu numai optimizarea pentru motorul de cautare, dar si pentru utilizator. Caci asa spune etica motorului de cautare: siteul trebuie sa fie conceput in primul rand pentru utilizator. Avantajul acestor tehnici este durabilitatea : nu alegi drumul cel mai usor, nu risti ca siteul tau sa fie dezindexat.
Blackhat sunt baietii rai care pun accentul pe optimizarea unui site pentru motoarele de cautare, in dauna utilizatorului, sau incercand sa insele motorul de cautare. Spamdexing, linkfarming sau cloacking sunt cateva dintre tehnicile folosite. Rezultatele apar mai repede ca in cazul whitehat, dar exista si un mare risc ca siteul sa fie dezindexat. Tehnicile blackhat nu sunt deloc apreciate de motoarele de cautare.
O realitate gri
Acum ce e de facut? Faci un site pentru utilizator care nu ia in considerare criteriile algoritmilor, adica joci dupa cum canta motoarele de cautare si risti sa fii depasit de siteuri care nu sunt atat de scrupuloase sau faci un site ca sa fie bine vazut de motoare fara sa te gandesti deloc la utilizator, adica daca esti bine vazut pe Google ce mai conteaza restul? Realitatea e undeva la mijloc si in general e bine sa multumesti si utilizatorul si motorul de cautare.
vineri, 4 decembrie 2009
SEO - inainte de orice
Ce este SEO ?
Am lucrat in SEO o perioada. De fiecare data cand cineva ma intreba cu ce ma ocup si eu spuneam SEO, intrebarea care venea invariabil dupa era : Cu ce ? Totusi, oricine are un site oricat de mic ar trebui sa stie despre ce e vorba.
SEO este prescurtarea pentru Search Engine Optimisation. Bine, bine, dar optimizam motoarele de cautare ? :) Ei bine, nu. Este vorba de a face siteul nostru prietenos pentru motoarele de cautare. Dupa cum stim, motoarele de cautare indexeaza o multime de siteuri si nu toate apar pe primele locuri :) Ar fi cam greu dealtfel... Noi in SEO facem hocusul pocusul nostru si bum! siteul apare pe pozitii fruntase :) Sau asa ar trebui... Bine, de cele mai multe ori apare :)
Cu ce se mananca SEO ?
Ok, hocus pocus... dar ce faceti voi mai precis ? Pai optimizam anumite elemente ca sa corespunda criteriilor motorelor de cautare. Motoarele de cautare functioneaza dupa algoritmi care le ajuta sa claseze siteurile dupa anumite criterii. Pai si care sunt algoritmii motoarelor de cautare ? Nimeni nu stie cu exactitate pentru ca motoarele de cautare dezvaluie numai ce vor. Restul trebuie sa il aflam singuri facand experimente. Sunt mai multe elemente ale unui site interesante pentru cei care vor sa faca SEO, iar eu voi dezvalui in articolele urmatoare cateva dintre ele.
SEO si ergonomia
Pentru oricine are un site, SEO este incontestabil important. Dar nu este totul. SEO se ocupa doar de optimizarea unui site pentru motoarele de cautare. Dar cum ramane cu optimizarea unui site pentru vizitatori ? De cate ori nu ati intrat pe un site si l-ati parasit repede pentru ca nu intelegeati nimic din el ? Ergonomia trebuie sa ocupe un loc la fel de important ca si SEO in conceperea si optimizarea unui site. Trebuie intotdeauna sa va ganditi daca informatia si structura siteului este clara si poate fi usor inteleasa de oricine ar intra pe site. Pentru ca scopul nu trebuie sa fie doar a aduce vizitatori pe site, dar a-i si pastra.
Pentru cine vrea sa sape mai adanc, puteti citi un articol detaliat despre SEO pe Wikipedia.
miercuri, 2 decembrie 2009
La forturi
Cati dintre locuitorii Bucurestiului isi cunosc orasul? Pierduti in cotidian, uitam sa deschidem cu adevarat ochii la ce se afla in jurul nostru. Si uite ca iti vine un prieten in vizita din alt oras si te intrebi cam ce i-ai putea arata. Pai Casa Poporului, Muzeul Satului... Bine, si altceva? Pai nu stiu... Ia sa ma uit pe internet sau sa-l intreb pe vecinul...
Si constati ca Bucurestiul nu este pus in valoare. Descoperi o puzderie de monumente lasate in paragina din diverse interese economice sau pentru ca nu ar aduce castig pe termen scurt.
Sunt totusi cativa temerari, iubitori de istorie si de senzatii tari care isi iau inima in dinti si pornesc sa exploreze locurile uitate si ingropate in gunoaie.
Asa am descoperit eu existenta forturilor, gratie unor asemenea prieteni. Totusi, nu multa lume stie de ele, cel putin nu din anturajul meu. 36 de forturi si baterii au fost construite de catre Carol I, intre anii 1882-1894 ca sa apere Bucurestiul. Ele se regasesc de-a lungul soselei de centura si sunt in ruina si ingropate in gunoaie astazi.
Ieri am aruncat o privire la cel de langa comuna Afumati. Am vazut o cladire mare, ascunsa discret sub o colina verde, cersind atentie.
Inauntru, liniste ca intr-o catedrala. Coridoare lungi si intunecoase, pustiu, un farmec straniu. Gunoaie pe ici pe colo de la cei care l-au considerat loc de petrecere.
Si constati ca Bucurestiul nu este pus in valoare. Descoperi o puzderie de monumente lasate in paragina din diverse interese economice sau pentru ca nu ar aduce castig pe termen scurt.
Sunt totusi cativa temerari, iubitori de istorie si de senzatii tari care isi iau inima in dinti si pornesc sa exploreze locurile uitate si ingropate in gunoaie.
Asa am descoperit eu existenta forturilor, gratie unor asemenea prieteni. Totusi, nu multa lume stie de ele, cel putin nu din anturajul meu. 36 de forturi si baterii au fost construite de catre Carol I, intre anii 1882-1894 ca sa apere Bucurestiul. Ele se regasesc de-a lungul soselei de centura si sunt in ruina si ingropate in gunoaie astazi.
Ieri am aruncat o privire la cel de langa comuna Afumati. Am vazut o cladire mare, ascunsa discret sub o colina verde, cersind atentie.
Inauntru, liniste ca intr-o catedrala. Coridoare lungi si intunecoase, pustiu, un farmec straniu. Gunoaie pe ici pe colo de la cei care l-au considerat loc de petrecere.
O cladire imensa, un crampei de istorie lasat in delasare cu potential turistic interesant. Am iesit din fort frustrata de situatie si trista. Nu inteleg de ce cei care trebuie nu vad potentialul acestei cladiri si nu sunt destul de interesati de a face ceva.
Forturile Bucurestiului - articol interesant pe EVZ.ro
luni, 30 noiembrie 2009
Vot presedentie - 6 decembrie 2009
Revin la vechea intrebare, care ramane vesnic de actualitate inca de pe vremea lui Caragiale : "Spuneti-mi, eu cu cine votez?"
Se aproprie turul doi al alegerilor si intrebarea asta ma arde din ce in ce mai rau, fara sa pot spune ca am gasit argumente sa sustin vreunul dintre cei doi candidati. Poate ca voi vota ca majoritatea romanilor cu vot orb, adica fara sa stiu prea bine de ce il votez pe unul sau pe celalalt, sperand sa fie bine.
Care ar putea fi argumentele pentru care m-as decide pentru vreunul dintre ei? In mod sigur, nu pentru ca unul dintre ei pocneste copii in perioada electorala de fata cu ziaristi si multa lume si nici luand in considerare zvonurile defaimatoare despre celalalt. Desi daca e sa ne uitam in presa, cam astea ar trebui sa fie criteriile definitorii. Numai despre asta se vorbeste. Nici nu ar trebui sa il votam pe cel cu cea mai buna campanie marketing. Ar fi mai simplu asa :)
Cand am pus intrebarea aceasta unui prieten, am primit un raspuns interesant : vezi ce planuieste fiecare sa faca odata ce e presedinte, vezi in ce masura s-ar potrivi asta cu situatia actuala si asa vei stii. Simplu, mi-am zis. Hai sa caut informatiile.
Si am intrebat in stanga si in dreapta. Cineva trebuie sa stie.... Ei bine, nu. Nu zic ca nu exista persoane care stiu, zic doar ca nu am intalnit eu pe cineva care sa imi dea detalii. Si asta spune ceva despre cum isi fac cunoscuta programa. Despre oamenii care merg la vot si despre cum se voteaza. Daca se voteaza, pentru ca am intalnit multi care sunt dezamagiti si care nu vor sa voteze.
Cei care voteaza mi-au expus argumentele lor, unele interesante si de luat in considerare, dar nimeni nu a luat ca argument planul pentru viitorul mandat si situatia actuala.
Atunci m-am indreptat spre vechiul meu prieten Google. Am gasit crampeie de actualitate dar si pagini defaimatoare la adresa unui candidat sau ala altuia. Se pare ca Google nu da rezultate destul de pertinente sau ca aceasta informatie nu e la vedere pe internet.
Am gasit insa si un link interesant :
Daca cineva stie mai mult de atat despre planul pentru vitorul mandat al celor doi candidati, puneti-ma si pe mine la curent :)
Acum va intreb: "Spuneti-mi, voi cu cine votati?"
vineri, 27 noiembrie 2009
Qwan ki do - O veche dragoste regasita RELOADED
Cu de dedicatie pt Helen, articolul despre qwan ki do, asa cum il vrea ea :)
De cateva saptamani m-am reintors la sala dupa o pauza de cativa ani buni. Aici am avut o surpriza placuta : cativa din fostii mei colegi de acum cativa ani se intorsesera si ei. In loc sa fie cum ma asteptam adica lume noua, straina, sa ma simt pierduta si sa-mi fie greu, m-am trezit cu vechi prieteni bucurosi sa ma vada, dar si cu noi colegi. M-am simtit ca si cum m-as fi intors intr-o familie. Si cine zice ca nu e bine sa te intorci la vechile iubiri ? Poti avea surprize placute...
Dar ce este qwan ki do?
Toata lumea care nu cunoaste confunda qwan ki do cu aikido, din cauza pronuntiei asemanatoare si a notorietatii celei din urma. Este destul de frustrant la un moment dat, de aceea simt nevoia sa explic un pic, chiar cu riscul de a fi plictisitoare. Wikipedia graieste si nu se inseala : qwan ki do este o arta martiala chino-vietnameza care are varsta mea, adica destul de tanara :) creata de maestrul Pham Xuan Tong, este o arta complexa, in care gasesti ce vrei: tehnici de auto aparare, exercitii de intretinere, o multitudine de lovituri si blocaje, dar si elemente spectaculoase si nu in ultimul rand tehnici de arme. Nu o sa intru in detalii, informatii mai ample, se gasesc pe net si nici scopul acestui articol nu este descrierea qwan ki do-ului. Oricum, cea mai buna cale de a descoperi ce este, este de a practica :)
De ce qwan ki do?
La inceput din intamplare, apoi din placere. De ce ? N-as putea spune. Dar m-am reintors ca la o veche dragoste, la fel ca si colegii mei. Si totusi nu qwan ki do-ul in sine este subiectul acestui articol. Ci nevoia fiecaruia de a gasi ce am gasit eu in qwan ki do. Pentru unii qwan ki do-ul este fotografia, pentru altii chitara. Am cunoscut doctori pentru care meseria lor este "qwan ki do". Care este qwan ki do-ul tau?
Linkuri externe legate de topic :
- Qwan ki do pe Wikipedia (resursa in limba franceza)
miercuri, 25 noiembrie 2009
Despre credinta si toleranta
Ieri am purtat o discutie interesanta cu un adept al reincarnarii si al predeterminarii. El incerca sa ma duca pe "calea cea buna", cu argumente destul de bune. Eu sustineam teoria haosului si a intamplarii. Din pur spirit de contrazicere:) Si spiritele s-au incins...
Totusi, credinta se defineste prin faptul ca nu exista dovezi. Sau pentru mine, cel putin. Crezi, pentru ca nu stii sigur. Poti alege sa crezi sau nu un lucru, dar nu poti sa ii impui celuilalt sa creada. Pentru mine nu credinta intr-o teorie anume a fost problema in discutia respectiva ci dorinta lui de a-mi impune propria lui parere ca Adevarul.
Pentru mine, fiecare e liber sa creada in ce vrea, si credintele celorlalti trebuie respectate. Ii respect credinta si sunt bucuroasa pentru el ca si-a gasit calea chiar daca nu coincide cu ce cred eu.
Nu sunt de acord nici cu cei care iau in deradere credintele celorlalti, considerandu-i naivi pentru ca vor sa creada in ceva care nu exista pentru ca nu e dovedit. Nu exista dovezi palpabile nici intr-un sens nici in celalalt. Nu sunt eu cea care sa le gaseasca:)
Si consider ca in sine, credinta nu e un lucru rau. Face parte din bagajul sufletesc care ne ajuta sa fim mai buni.
Daca fiecare ar fi respectat credinta celuilalt, cred ca am fi putut sterge usor cateva intamplari sangeroase din istorie...
Totusi, credinta se defineste prin faptul ca nu exista dovezi. Sau pentru mine, cel putin. Crezi, pentru ca nu stii sigur. Poti alege sa crezi sau nu un lucru, dar nu poti sa ii impui celuilalt sa creada. Pentru mine nu credinta intr-o teorie anume a fost problema in discutia respectiva ci dorinta lui de a-mi impune propria lui parere ca Adevarul.
Pentru mine, fiecare e liber sa creada in ce vrea, si credintele celorlalti trebuie respectate. Ii respect credinta si sunt bucuroasa pentru el ca si-a gasit calea chiar daca nu coincide cu ce cred eu.
Nu sunt de acord nici cu cei care iau in deradere credintele celorlalti, considerandu-i naivi pentru ca vor sa creada in ceva care nu exista pentru ca nu e dovedit. Nu exista dovezi palpabile nici intr-un sens nici in celalalt. Nu sunt eu cea care sa le gaseasca:)
Si consider ca in sine, credinta nu e un lucru rau. Face parte din bagajul sufletesc care ne ajuta sa fim mai buni.
Daca fiecare ar fi respectat credinta celuilalt, cred ca am fi putut sterge usor cateva intamplari sangeroase din istorie...
luni, 23 noiembrie 2009
Intamplare la vot
O sa povestesc o istorioara care ar fi putut fi o fictiune daca nu s-ar fi intamplat ieri.
Sala de votare, in liceul din cartier. O zi frumoasa cu soare, oamenii, tineri cu copii sau batrani se indreapta discutand catre vot. O femeie pe la vreo 60 de ani nedumerita, cere lamuriri zambind tinerei din fata ei, care trebuia sa se asigure ca votarea merge bine, sa stranga semnaturile si sa dea stampila.
- Nu va suparati, daca vreau sa votez pentru parlament bicameral, cum fac?
- Daca vreti parlament bicameral, nu e nevoie sa votati. Votati doar daca vreti unicameral.
- Bine, va multumesc, zise femeia, credula, zambind in continuare.
Mai tarziu, cand isi dadu seama ca ceva e in neregula, se intoarse :
- As vrea sa votez si eu pentru referendum.
- Imposibil, ati zis deja ca nu vreti sa votati si s-a pus o liniuta in dreptul numelui dumneavoastra.
Si da, aceasta povestire nu este o fictiune. Rezultate pentru referendum la aceasta ora, sursa HotNews : "77,4% au votat pentru Parlament Unicameral".
Sala de votare, in liceul din cartier. O zi frumoasa cu soare, oamenii, tineri cu copii sau batrani se indreapta discutand catre vot. O femeie pe la vreo 60 de ani nedumerita, cere lamuriri zambind tinerei din fata ei, care trebuia sa se asigure ca votarea merge bine, sa stranga semnaturile si sa dea stampila.
- Nu va suparati, daca vreau sa votez pentru parlament bicameral, cum fac?
- Daca vreti parlament bicameral, nu e nevoie sa votati. Votati doar daca vreti unicameral.
- Bine, va multumesc, zise femeia, credula, zambind in continuare.
Mai tarziu, cand isi dadu seama ca ceva e in neregula, se intoarse :
- As vrea sa votez si eu pentru referendum.
- Imposibil, ati zis deja ca nu vreti sa votati si s-a pus o liniuta in dreptul numelui dumneavoastra.
Si da, aceasta povestire nu este o fictiune. Rezultate pentru referendum la aceasta ora, sursa HotNews : "77,4% au votat pentru Parlament Unicameral".
vineri, 16 octombrie 2009
Despre presa
Una dintre descoperirile mele de acum cateva luni a fost Google Reader si cat de folositoare pot fi fluxurile rss pentru cineva care are un domeniu de interes si mai multe siteuri pe care le consulta des. Google Reader ca si alti clienti de rss ne permite sa urmarim noutatile de pe siteurile care ne intereseaza cu conditia ca acestea sa aiba integrate fluxurile pe site. Personal, sunt interesata de noutatile in SEO, dar si de ce se intampla in jurul meu. Pentru SEO am gasit repede siteuri interesante. Pentru actualitati insa, nu. V-ati intreba de ce, de vreme ce toate ziarele au varianta online. Pentru ca ceea ce caut eu nu este pur si simplu un ziar oarecare ci un ziar in care sa am incredere, care sa nu urmareasca diverse interese si care sa nu uite care ar trebui sa fie obiectivele presei : impartialitate, subiecte interesante care sa ne priveasca pe toti, acuratete, informatii complete si nu partiale etc.
Nu doresc sa urmaresc un ziar care sa imi vorbeasca despre sanii nu stiu carei vedete, sau cine cu cine s-a mai casatorit, cine pe cine a inselat sau altele de genul, nu doresc un ziar care sa aiba ca ratiune vinderea unui produs sau al altuia, nici un ziar complet angajat care sa vada lucrurile doar din punctul de vedere al cuiva. Asa ca am inceput sa imi intreb prietenii. Raspunsul pe care l-am primit a fost o enumerare a ziarelor existente fara nici un fel de recul sau categorisire. Oare toate ziarele sunt bune sau nimeni nu se ingrijeste despre ce citeste atata vreme cat e un ziar cunoscut ?
Cred ca primul pas spre a schimba ceva este sa stii despre ce e vorba. O data diagnosticul pus, poti incerca sa cauti solutii. De aceea e atat de important sa avem o presa impartiala. Si in acest moment este mai important ca oricand sa stim. Ma intreb cati dintre noi spun ca si cetateanul turmentat din O scrisoare pierduta, "Spuneti-mi, eu cu cine votez"?
Deci, ma puteti ajuta sa gasesc un ziar asa cum caut?
luni, 12 octombrie 2009
Mari schimbari, noi drumuri
Ultima calatorie lunga pe anul acesta
A fost o vara speciala petrecuta la Paris, ultima de genul asta care mi-a deschis ochii asupra mai multor lucruri.
Imi place Parisul. Nu pentru ca e un oras istoric, nu pentru ca e mai frumos din punct de vedere arhitectural, sau pentru ca e mai sofisticat. Imi place Parisul pentru ca oamenii par mai putin stresati desi au si ei problemele lor, pentru ca e intotdeauna muzica in metrou sau pe strazi, pentru ca ei au acea joie de vivre care ne lipseste.
Parisul pe care l-am descoperit eu nu este Parisul monumentelor, nici Parisul cluburilor de noapte sau Parisul cumparaturilor. Parisul pe care l-am descoperit eu este Parisul de zi cu zi. Mersul la munca. Croissantul de dimineata la cafeneaua din colt. Seara pe malul Seinei cu o sticla de cidru si prieteni. Discutii filozofice, politice sau pur si simplu amuzante. Glumele colegilor de munca. Restaurantul marocan de jos, cu patronul zambitor care are intotdeauna o vorba buna. Acesta este Parisul la care vreau sa ma intorc.
sâmbătă, 20 iunie 2009
Din ziare : un articol despre salariati si conditii de munca
Sambata dimineata este pentru mine un moment fericit : cafea si ziar.... Intr-un astfel de moment fericit am descoperit un articol interesant in Le monde diplomatique. Articolul este in limba franceza si vorbeste despre conditiile de munca si drepturile angajatilor din Statele Unite si nu numai.
Inceputul, incendiar : 11 000 de angajati dati afara in urma unei restructurari la o companie americana. "Trebuie sa ne debarasam de omenii care reprezinta vechea cultura. Daca nu, ei vor intoarce armele."
Oare cati dintre noi am avut de-a face cu macar unul dintre lucrurile descrise in acest articol ?
Inceputul, incendiar : 11 000 de angajati dati afara in urma unei restructurari la o companie americana. "Trebuie sa ne debarasam de omenii care reprezinta vechea cultura. Daca nu, ei vor intoarce armele."
Oare cati dintre noi am avut de-a face cu macar unul dintre lucrurile descrise in acest articol ?
marți, 5 mai 2009
Jurnal de calatorie : O saptamana la Berlin

Am plecat la Berlin cu ganduri marete, sa discut cu oamenii despre diferentele culturale, sa fac mii de poze, sa vizitez muzee si sa scriu un super reportaj. Nu prea mi-am atins obiectivele, dar am petrecut de minune si am intrezarit si cateva fatete ale orasului.
Primul lucru pe care l-am aflat : este greu sa te pierzi in Berlin. Totul e foarte bine marcat, iar oamenii sunt foarte saritori si majoritatea cunosc engleza. Prima data in metro, cu un aer pierdut incercam sa imi dau seama cum sa iau bilet. Fara sa spun nimic, o fata se apropie de mine zambind, intrebandu-ma daca am nevoie de ajutor. A stat cu mine, explicandu-mi rabdatoare ce si cum.
Berlin Underground

O fateta pe care am descoperit-o a fost cea underground : squaturi si baruri underground decorate ciudat sau acoperite cu grafiti, bere ieftina, punkeri si punkeritze in numar mare. Fum de tigara sa il tai cu cutitul desi e interzis sa fumezi in baruri.

Un squat cu mai multe terase si baruri, dar si loc pentru escalada, o terasa pe nisip semanand izbitor cu cele de la Vama Veche unde o fata hippie face si vinde cercei, un bar cooperativ unde poti veni cu propria bere, un club punk cu concert live, iata cateva din locurile pe care le-am vazut.

Bauturi si mancaruri
Nu am facut o adevarata incursiune in bucataria berlineza. Nu am mancat nici macar strudelul pe care planuiam sa il mananc. Insa vezi restaurante si fast fooduri peste tot. Unde se aduna oameni simti aroma de mancare : curry, bucatarie indiana, fast food, prajituri si carnati, covrigei, ai de unde alege...

Preferatul meu est currywurstul (carnat cu sos de tomate si curry), aparent o specialitate locala cu o poveste romantica in spate (am auzit ca e si un film pe tema asta, dar nu l-am vazut), apoi mai sunt si covrigii, dar mai putin buni decat cei din Romania.

Nu am reusit sa evit cliseul si am baut bere la Berlin. Diferite feluri de bere, dar preferata mea a ramas Berliner :) Totusi nu m-am impacat si probabil nu o sa ma impac niciodata cu jaggermeister, alcoolul din ierburi.
Berlinul e verde

Berlinul este un oras cu multa verdeata si parcuri mari. In weekend berlinezii ies la gratar cu mic cu mare in parcuri si practica diverse sporturi (am vazut fotbal cu portile in miniatura, frisbee, voley si altele) sau canta. Si da, e interzis sa faci gratar in parc...

Muzee si monumente

Nu, nu am fost prin muzee si regret. In schimb, in timpul numeroaselor plimbari am vazut multe monumente dedicate holocaustului, dar si alte monumente si cladiri frumoase.

si da, am vazut si ambasada romaniei

Pozele din pacate sunt facute cu telefonul si arata ca atare... Iata cateva puse alandala din numeroasele preumblari :



Primul lucru pe care l-am aflat : este greu sa te pierzi in Berlin. Totul e foarte bine marcat, iar oamenii sunt foarte saritori si majoritatea cunosc engleza. Prima data in metro, cu un aer pierdut incercam sa imi dau seama cum sa iau bilet. Fara sa spun nimic, o fata se apropie de mine zambind, intrebandu-ma daca am nevoie de ajutor. A stat cu mine, explicandu-mi rabdatoare ce si cum.
Berlin Underground

O fateta pe care am descoperit-o a fost cea underground : squaturi si baruri underground decorate ciudat sau acoperite cu grafiti, bere ieftina, punkeri si punkeritze in numar mare. Fum de tigara sa il tai cu cutitul desi e interzis sa fumezi in baruri.

Un squat cu mai multe terase si baruri, dar si loc pentru escalada, o terasa pe nisip semanand izbitor cu cele de la Vama Veche unde o fata hippie face si vinde cercei, un bar cooperativ unde poti veni cu propria bere, un club punk cu concert live, iata cateva din locurile pe care le-am vazut.

Bauturi si mancaruri
Nu am facut o adevarata incursiune in bucataria berlineza. Nu am mancat nici macar strudelul pe care planuiam sa il mananc. Insa vezi restaurante si fast fooduri peste tot. Unde se aduna oameni simti aroma de mancare : curry, bucatarie indiana, fast food, prajituri si carnati, covrigei, ai de unde alege...

Preferatul meu est currywurstul (carnat cu sos de tomate si curry), aparent o specialitate locala cu o poveste romantica in spate (am auzit ca e si un film pe tema asta, dar nu l-am vazut), apoi mai sunt si covrigii, dar mai putin buni decat cei din Romania.

Nu am reusit sa evit cliseul si am baut bere la Berlin. Diferite feluri de bere, dar preferata mea a ramas Berliner :) Totusi nu m-am impacat si probabil nu o sa ma impac niciodata cu jaggermeister, alcoolul din ierburi.
Berlinul e verde

Berlinul este un oras cu multa verdeata si parcuri mari. In weekend berlinezii ies la gratar cu mic cu mare in parcuri si practica diverse sporturi (am vazut fotbal cu portile in miniatura, frisbee, voley si altele) sau canta. Si da, e interzis sa faci gratar in parc...

Muzee si monumente

Nu, nu am fost prin muzee si regret. In schimb, in timpul numeroaselor plimbari am vazut multe monumente dedicate holocaustului, dar si alte monumente si cladiri frumoase.

si da, am vazut si ambasada romaniei

Pozele din pacate sunt facute cu telefonul si arata ca atare... Iata cateva puse alandala din numeroasele preumblari :



Abonați-vă la:
Postări (Atom)
















