luni, 29 noiembrie 2010

Nenumitii

Consider ca sunt bogata , incredibil de bogata si asta fara sa ma scald in bani. Pentru mine bogatia nu se reflecta in contul bancar ci in oamenii care imi umplu existenta de lumina. Fie ca e vorba de o lumina trecatoare sau de lunga durata. Sau de sclipiri care apar cateodata, care mor si renasc mai stralucitoare.

Postul asta e despre nenumitii, despre stelele mele, comete sau luceferi, sa poate chiar vreun avion ratacit care-mi lumineaza cerul.

Vreau sa va multumesc drage corpuri ceresti pentru tot. Pentru ca imi luminati noptile intunecate, pentru ca imi incalziti zilele de vara sau pur si simplu pentru ca mi-ati facut onoarea sa apareti pentru o scurta perioada de timp pe cerul meu pentru a disparea apoi pentru totdeauna in neant. Desi cuvantul totdeauna ma sperie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog