Oaia alba la munte

Mi-am achizitionat recent o oaie alba de plus - marioneta. Nu vreti sa stiti ce a putut sa imi faca. Tine mortis sa ma insoteasca peste tot, se baga in seama cu lumea necunoscuta, spune numai prostii si nu sta niciodata locului. A salutat un tip, pe altul l-a facut sa rada si a fost confundata cu un caine (chestie care a jignit-o foarte tare). Nu m-am gandit inca ce nume sa ii dau, dar poate ma ajutati voi. Cand i-am spus ca weekendul asta ma duc sa-mi beau cafeaua la munte cu prietenele a vrut sa ma insoteasca.

Asa ca am pornit la drum intr-o masinuta mica dar voinica, 4 fete cucuiete si o oaie creata. Nu stiu cum se face, dar cum am iesit din Bucuresti a disparut ceata si soarele s-a aratat vesel. O fi ceva cu orasul asta...

La munte am dat peste celebrarea gratarului de duminica. Multi adepti ai acestui sport national, insirati ordonat la marginea drumului printre gunoaiele pitoresti se bucurau de razele timide al acestui soare de noiembrie pe un fond muzical de manele atent alese. Asa ne-am mai marit si noi cultura muzicala - imi recunosc ignoranta in domeniul manelelor.

Ne-am hotarat sa facem un picnic boem pe una din bancile de lemn umede si de o curatenie indoielnica. Meniul zilei consta in branza, ceapa, lipie, pufuleti, ciocolata si alte obiecte comestibile neidentificate. Soarele a fost cam timid si nu s-a aratat de la inceput la fata. Cand ne-am intors la masina am fost recunoscatoare pentru caldura.

Hopa - cafea bauta, stomacul pus la cale - hai inapoi la Bucuresti. Oaia nu prea era de acord sa plecam si s-a cam plans pe drum. Ar fi vrut sa se plimbe pe munte. Nu pot sa zic ca nu o inteleg. Doarea si ea sa cunoasca un cioban cumsecade cred, cu un caine eficient si sa stea cu surorile ei. Am incercat sa ii inchid gura dar ea, nu si nu. Ba chiar a vrut sa manance parul uneia dintre fete. Zicea ca are gust de iarba...

Pana la urma ne-am avantat pe drumul de intoarcere. Serpentinele au fost cam inclinate si oii i-a cam fost rau pe drum. Cand am ajuns la Bucuresti aproape se intunecase. Oaia se uita pe geam la oameni : un sofer de taxi obosit, doi barbati incruntati, o dacie prafuita care cuprindea un numar impresionant de persoane... Clar, nu ii place la Bucuresti si nu ii plac oamenii gri.